Limitele dreptului de proprietate dobândit prin reprezentarea succesorală a nedemnului, prin prisma cauzei legale de retrocesiune

Rezumat

Articolul explorează valențele egalitare ale cauzei legale de retrocedare întemeiată pe echitate în perimetrul reprezentării succesorale a moștenitorului nedemn, astfel cum este reglementată în art. 969 din Codul civil român. În timp ce mecanismul de activare a cauzei legale de retrocedare pentru bunurile dobândite prin reprezentarea succesorală a moștenitorului nedemn pivotează în jurul ideii de egalizare a componenței cotelor coparticipanților, efectele retrocedării se realizează la decesul nedemnului, la care s-a născut (sau a fost conceput) cel puțin un alt descendent de gradul I care nu avea capacitate succesorală la momentul apariției primei devoluțiuni succesorale. Ca urmare a dobândirii unor părți din succesiunea strămoșului de la care nedemnul a fost exclus, dar la care acesta din urmă a fost reprezentat de descendenții săi (acceptanți ai succesiunii deschise prin decesul strămoșului de la care părintele lor nedemn a fost înlăturat pentru o cauză de nedemnitate), reprezentanții succesorali ai moștenitorilor nedemni se confruntă cu efectele cauzei legale de retrocedare, având în vedere dispozițiile art. 969 alin. 1 și 2 din Codul civil. Pentru utilizarea mecanismului menționat la art. 969 din Codul civil, se vor utiliza regulile restituirii donațiilor (făcute, în principiu, prin echivalent), fără a accelera suprapunerea conceptuală a celor două mecanisme egalitare. Mecanismul restitutiv aplicabil donațiilor și retrocedarea bunurilor patrimoniale dobândite prin reprezentarea nedemnului sunt mecanisme care rămân distincte atât în sfera subiectivă, a succesorilor implicați, cât și în natura lor juridică endogenă.