Dreptul de opţiune între remediile contractuale. Alegere liberă?

Rezumat

Studiul de față are ca scop o analiză atentă a dreptului de a alege între căile de atac. Cercetarea începe prin a determina relația dintre dreptul de opțiune și ierarhia juridică a căilor de atac, din perspectiva dreptului comparat și a dreptului intern, iar în acest context este interesată de modul în care principiul favor contractus ar putea stabili o ierarhie funcțională între mecanismele de care dispune creditorul în caz de neexecutare. Concluzia analizei primare infirmă, pe de o parte, existența unui sistem de subordonare între remedii și, pe de altă parte, afirmă libertatea de alegere. Analiza continuă cu determinarea naturii juridice a dreptului, surprinzând cele două paradigme deja întâlnite în doctrină - cea a dreptului potestativ, respectiv cea a dreptului de creanță cu conținut alternativ , convenind că cea de-a doua variantă este mai potrivită pentru specificul acestui drept.
Partea cea mai substanțială a studiului se concentrează asupra modului în care se exercită opțiunea, examinând, atât din perspectiva jurisprudenței naționale, cât și a normelor naționale procedurale și de fond, momentul în care se face alegerea, care sunt limitele opțiunii și, mai ales, în ce condiții opțiunea poate fi revocată de titularul său.
Ultima parte a studiului se referă la cenzurarea alegerii deja făcute. Intervenția instanței cu privire la modul de exprimare a opțiunii, atunci când dreptul a fost exercitat dincolo de limitele interne, este o limitare judiciară și se bazează pe teoria abuzului de drept. În acest cadru, am analizat cele mai frecvente manifestări ale abuzului în domeniul dreptului de opțiune, surprinzând totodată și sancțiunile specifice în acest domeniu. Invocarea tardivă a unei clauze de reziliere, formularea unei declarații unilaterale de reziliere pentru o neexecutare banală, cererea de executare în natură atunci când costurile de executare sunt în mod clar disproporționate sau invocarea excepției de neexecutare în cazul unei neexecutări minore, sunt toate formele pe care le poate lua abuzul de drept în materie de alegere între căi de atac.
Întreaga cercetare se bazează atât pe paradigma națională, cât și pe doctrina de drept comparat în materie, în special cea derivată din common law-ul englez și american, din dreptul francez și din dreptul din Québec.