Facultăţile de drept în România. Un chestionar şi câteva comentarii

Rezumat

Reflecţiile serioase şi avizate asupra stării învăţământului juridic românesc şi asupra obiectivelor acestuia pe termen mediu şi lung sunt rare. Conturul portretelor (ideale şi reale) ale studentului, absolventului sau profesorului de drept, analiza prestaţiei facul­tăţilor de drept din România şi discuţiile despre o ierarhizare a acestora, reconfigurarea accesului în profesiile juridice şi a formării iniţiale a profesioniştilor dreptului sau examinarea importanţei doctrinei pentru practicienii dreptului ori a jurisprudenţei pentru teoreticieni au făcut de puţine ori subiectul unor dezbateri consistente şi sincere^[1] şi de şi mai puţine ori obiectul unor cercetări empirice^[2].

[1] O carte‑interviu care a fost calificată ca fiind „cea mai sinceră radiografie oferită dreptului românesc în ultima perioadă” (cui prodest?) a avansat recent întrebări pe marginea acestor chestiuni: Vă place dreptul? Volum în onoarea profesorului Valentin Constantin, coord. R. Bercea,
L. Bojin, D. Botău, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2019 (https://www.beckshop.ro/media/product/documents/Va_place_dreptul.pdf; https://www.beckshop.ro/media/product/documents/Introducere.pdf).

[2] Sursele publice disponibile relevă nu numai raritatea, ci şi eterogenitatea calităţii acestor analize (cronologic: http://criminologie.org.ro/wp‑content/uploads/2015/08/Starea-actuala-a-invatamantului‑juridic‑in‑Romania.pdf; https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Invatamintul%20juridic%20rominesc%20intre%20conditia%20tehnica%20si%20vocatia%20umanista.pdf; https://www.hamangiu.ro/upload/cuprins_extras/studii‑de‑drept‑judiciar‑privat‑les‑extras.pdf); totodată, sursele publice disponibile relevă absenţa cercetărilor cu caracter empiric.