Este demnitatea un drept justiţiabil?
Cuvinte cheie:
horizontal application of fundamental rights, vertical application of fundamental rights, dignity, human dignity, right to dignity, fundamental rights, human rights, subjective right, “derivative” subjective right, “suppletive” subjective right, personality rights, equality, moral imperative, individuality, honour, human personality, rank, respect, humanity, uniquenessRezumat
Acest eseu este o dezvoltare a unei prezentări la o conferință. Tema centrală a prezentării a fost "demnitatea umană". Rândurile care urmează încearcă să surprindă rolul pe care conceptul moral, politic, social, psihologic și nu în ultimul rând juridic al demnității îl are pentru dreptul privat. Prin urmare, eseul abordează tradiția filosofică și juridică a noțiunii, rolul acesteia în justificarea drepturilor fundamentale ale omului, precum și semnificația pe care demnitatea o poate avea în dreptul privat în general și în dreptul privat românesc în special. Scopul practic al acestui demers este acela de a identifica funcțiile juridice ale textelor din Codul civil în domeniul demnității umane (art. 58 și art. 72 Cod civil): cea de drept subiectiv "derivat" sau supletiv (adică un "portal" care permite accesul în dreptul privat al drepturilor fundamentale identificate în dreptul public și bazate pe ideea de demnitate) și cea de drept subiectiv "nominal" (adică un drept la demnitate care se dovedește a fi un drept "justițiabil" ca atare). Concluzia eseului este că demnitatea umană se dovedește a fi un drept justițiabil nu numai în dreptul public (dezbaterea pe această temă nu este inclusă în cele ce urmează), ci și în dreptul privat (problema fiind scopul central al acestui eseu).
